Gata cafeaua (10)

Bună dimineţa. Cafeaua a fost savurată, deja două ţigări au fost fumate, sunt încă amorţit puţin dar m-am trezit. Este prima dată când scriu în seria Gata cafeaua din Bucureşti. Este prima cafea pe care o beau în capitală şi o fac oficială. Dar dacă nu ar fi fost cafea?

Eh, îmi mai aprind o ţigară ca să încep a povesti câte una alta.

[... am început a scrie dimineaţă dar din lipsa ideilor am încetat să continui. Acum continui articolulul 11:04 minute]

Astăzi vreau să vorbesc despre adaptare. Sunt în Bucureşti de mai bine de o lună, timp în care zic că m-am obişnuit şi cu traficul, şi cu oamenii şi cu starea asta de alertă să zic aşa. Cum se spune, eu sunt venit din provincie în capitală. Vreau să îmi spun opinia despre ceea ce văd, simt, cred.

Zilnic văd sute de feţe, în fiecare zi toate diferite. În bus, în metrou văd oamenii de toate genurile şi felurile posibile.
Ce îmi place la Bucureşti?
Lumea asta care nu are nimic de împărţit cu tine, nu te bagă în seamă dacă eşti alb sau negru. În Rădăuţi, de unde vin eu, toţi se ştiu între ei, fiecare este privit, analizat şi criticat, după îmbrăcăminte sau chiar după cum îi stă părul. În schimb, asta nu se întâmplă aici.
Îmi place că toţi vorbesc corect gramatical, adică până şi cel care mătură strada sau orice ţigan vorbeşte atât de corect precum un profesor.
Îmi place că sunt uşi deschise oricărui lucru la care vrei să te apuci, sunt de toate peste tot.
Îmi place să merg cu metroul, să mă uit de fiecare data la Casa Poporului, să privesc Dâmboviţa, să iau ziarele gratuite din staţiile de metrou, să merg cu bus-ul fără bilet, să merg pe la Fântâni de pe bulevarul Unirii şi să mă plimb.

Ce nu-mi place? Aici sunt mai multe. Traficul, care e dezordonat, mizerabil. Stai 10 minute sa treci strada? Bag pula, trec pe roşu. Nu-mi place distruşii care umblă pe străzi şi peste tot, futând totul. De exemplu, aseară cât aşteptam la Pod Izvor, la gura de metrou, nişte idioţi au luat o bucată de gard din scânduri care le-au pus să blocheze ieşirea la scăriile rulante. Când lumea urca trebuia să dea un picior să cadă şi să treacă peste gard. Iar idioţii râdeau, ha ha ha ce comic e în pula mea să nu laşi bătrânii de 70 de ani să treacă. Ha ha ha. Vă-n pula mea de distruşi, de-avă Dumnazău să aveţi parte de acelaşi tratament la bătrâneţe, dacă o să mai trăiţi. Mi-e greaţă de înghesuiala din metrouri, bus-uri şi tramvaie. Stai între alţi 4 care te împing, şi dacă se mai nimereşte să stai lângă cineva certat cu apa, ai belit pula (la figurat). Nu-mi place să văd oamenii din metrouri care mestecă gumă cu gura deschisă, care se uită după femei atât de insistent şi pervers că-mi creează mie greaţă, de cei care nu se uită nici măcar la un cerşetor şi nu îi dau măcar douăzeci de bani, chiar dacă ei se îndoapă cu fast-food şi cu toate câcaturile scumpe şi toxice. Nu-mi place aceia ce se joacă cu muşchii mei de la stomac (adică cu nervii mei), aia fiind toţi cei care dacă zic că sunt din jud. Suceava se uită cheziş la mine. Aaaaa, eşti din Moldova, te-am recunoscut după accent (sau trăsăturile feţei). În pula mea, Rădăuţiul e în Bucovina. Deci, dacă este cineva din Rădăuţi care este întrebat dacă e moldovean, să răspundă că nu, că e bucovinean.

Nu-mi place, poluarea, aerul irespitabil, aglomeraţia, gălăgia, fiţele şi cuvintele pă, dă. Pă aici, dă aia. Câcat nu poţi spune pe în pula mea?

Asta e părerea mea, împărţită ...

Cu nişte respect bucovinean şi cu vulgaritate,
Al mamei, tatei şi iubitei, Oigen

Niciun comentariu: